11 iulie 2018. Nu e ziua Reginei, e data așteptată de englezi de 28 de ani. Penalty-ul lui Waddle și lacrimile lui „Gazza” Gascoigne sunt vii în memoria celor care au prins momentul „Torino 1990”, când nemții s-au ridicat deasupra. Southgate, eroul negativ de la EURO 1996, e selecționerul. Torino e Moscova, Germania de Vest e Croația. Acea Croație care caută prima finală de Mondial din istorie, la 20 de ani de când Lilian Thuram frângea visul generației excepționale a lui Davor Suker, actualul președinte al Federației. Ca și atunci, Franța e în finală, cu Deschamps pe post de lider. Pot Kane, Sterling și Alli să reușească ce au încercat în zadar Gerrard, Lampard, Beckham și Rooney? Sunt Rakitic, Mandzukic și Modric eroii așteptați de la Suker și Boban încoace? Drumul înapoi în istorie se termină, Cakir fluieră, 78.000 de fani fierb.
Trippier is the new Beckham
„Catapultat” pe bancă doar pentru că un jurnalist viclean l-a prins în ofsaid pe rigidul Sam Allardyce, Southgate e consecvent, ca orice englez. Aceeași echipă ca în optimi și sferturi, aceeași tactică și miza e pe faze fixe. Croații par mai flexibili, Modric și Rakitic sunt obosiți, dar clasa nu le-o ia nimeni. Teoretic, nu e loc de surprize în start, dar Luka, cu gândul la Balonul de Aur, e neglijent și-l faultează pe Dele Alli la marginea careului. Prima șansă dintr-un meci strâns? Nu, primul gol! Pentru că Trippier (5) se transformă în Beckham, pune cu mâna o lovitură liberă peste zid, îl face inutil pe Subasic și dă startul distracției. Mintea englezilor zboară spre marea finală, spre titlurile de Sir, iar jocul nu face decât să-i confirme. Maguire și Stones închid orice poate semăna a culoar, însă au limite. Rebic (21 și 32) are primele șanse, Kane e prins în ofsaid (23), apoi ratează singur cu Subasic (30) și presiunea începe să se simtă. Lotul croaților e subțire, Dalic se uită degeaba spre bancă, dar are o doză de noroc când Lingard (35) trimite la o palmă de bară. În rest, liniște pe frontul croat, cel puțin până la finalul reprizei.
Națiunea care renaște
Croații au trecut prin lucruri mult mai grave decât un dezavantaj de un gol la pauza semifinalei de Cupă Mondială. Nici Pickford, nici 240 de minute jucate în optimi și sferturi nu-i vor împiedica să lase ultima picătură de sânge la Moscova. Te uiți la Perisic, Mandzukic, Lovren și Vida și îți dai seama că sunt pregătiți pentru orice! După un război teribil, nimic nu-i mai mișcă. Dalic nu face mare lucru, doar injecția cu adrenalină. Englezii sunt molcomi în start de repriză, avertismentul vine de la Rakitic (65), dar nu e luat în calcul. Recuperat miraculos, Sime Vrsaljko centrează perfect, Walker – fundașul dreapta transformat în central -, se culcă pe o ureche, Perisic vine, îi pune talpa deasupra capului (68) și mută tabela din loc. 1-1, noțiunea de restart chiar se potrivește, pentru că jocul se schimbă. Southgate trebuie să mute, pentru că bara lui Perisic (72) îi arată că așa nu se mai poate. Intră Rashford, iese Sterling, însă momentumul e la croați. Mandzukic (83) îl nimerește pe Pickford, Kane (90+3) are șansa loviturii de grație, dar și goleadorii mai ratează ținta. 1-1 după 90 de minute e filmul în care ambele au mai jucat!
Mario e eroul!
Rose la Young și Dier la Henderson, respectiv Pivaric la Strinic. Schimbări post pe post, pentru că nimeni nu riscă. Și ritmul e lent, englezii caută fazele fixe, iar croații sunt mulțumiți. Centrare Trippier, cap Dier (99), dar Vrsaljko e acolo când Subasic e depășit. Pase în lateral, multe greșeli personale și Mandzukic (105+1) sună trezirea cu o ocazie rarisimă. Apără Pickford, însă Anglia nu mai contează, cu toate că Southgate își strânge războinicii la mijloc în pauza dintre reprize. Preparatorul fizic al ex-iugoslavilor merită două medalii, oboseala nu există și englezii se prăbușesc, cu jucătorii importanți inexistenți. Ratează Brozovic (108), însă lecția nu e învățată. Walker respinge parcă pentru a-l face pe Guardiola să-și pună mâinile în cap, Stones completează scenariul sumbru și uită să plece de pe loc, iar astfel de gafe nu se iartă. Nu în semifinala de Cupă Mondială pentru care Mandzukic și-ar da un rinichi doar să iasă învingător. Sprint scurt, șut cu stângul (110) și gloria e aproape!
Cu experiența sutelor de meciuri la nivel înalt, croații știu să omoare jocul. Southgate îl aruncă pe teren pe Vardy, aproape-l imploră să marcheze, dar Subasic, Vida și Lovren formează un zid peste care nu treci. Un zid al voinței, al ambiției, al determinării date de toate grelele încercări din carieră. Cakir fluieră „one last time”, petrecerea luptătorilor începe!
Croația iese învingătoare dintr-o bătălie teribilă, se califică în prima finală de Mondial din istorie și sâmbătă, de la ora 18:00, la Moscova, tot pe „Lujniki”, are de trecut testul picat în urmă cu 20 de ani. Vor fi Rakitic, Mandzukic și Modric eroii așteptați de la Suker și Boban încoace?
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER